Sus prin crangul adormit,A trecut in taina mare,De cu noapte, risipindSiruri de margaritareDin panere de argint,Stol balaiDe ingerasiCu alaiDe toporasi.Primavara, cui le dai?Primavara, cui le lasi? Se-nalta abur moale din gradina.Pe jos, pornesc furnicile la drum.Acoperisuri vestede-n luminaIntind spre cer ogeacuri fara fum.Pe langa garduri s-a zvantat pamantulSi ies gandacii-Domnului pe zid.Ferestre amortite se deschidSa intre-n casa soarele si vantul.De prin balcoaneSi coridoareAlbe tulpaneFalfaie-n soare.Ies gospodineleIuti ca albinele,Parul le flutura,Toate dau zor.Unele matura,Altele scuturaColbul din paturaSi din covor.Un zarzar mic, in mijlocul gradinii,Si-a rasfirat crengutele ca spiniiDe frica sa nu-i cada la picioare,Din crestet, valul subtirel de floare.Ca s-a trezit asa de dimineataCu ramuri albe µ si se poate spuneCa-i pentru-ntaia oara in viataCand i se-ntampla-asemenea minune.Un nor sihastruSi-aduna-n poalaArgintul tot.Cerul e-albastruCa o petalaDe miozot. Soare crud in liliac,Zbor subtire de gandac,Glasuri miciDe randunici,Viorele si urzici...
Primavara, din ce raiNevisat de pamanteniVii cu mandrul tau alaiPeste cranguri si poieni?Pogorata pe pamantIn matasuri lungi de vant,Lasi in urma, pe campii,Galbeni viiDe papadii,Balti albastre si-nsoriteDe omat topit abia,Si pe dealuri muceziteAraturi de catifea.Si pornesti departe-n susDupa iarna ce s-a dus,Dupa trena-i de ninsoriAsternuta pe colini...Drumuri nalte de cocori,Calauzii cei straini,Iti indreapta an cu anPasul tainic si te mintSpre tinutul diafanAl campiilor de-argint.Iar acolo te oprestiSi doar pasul tau usor,In omat stralucitor,Lasa urme vioriiDe conduri imparatestiPeste albele stihii...Primavara, unde esti?Autor: George Toparceanu (Poezia RAPSODII DE PRIMAVARA de George Toparceanu)
Un comentariu:
Atata prospetime.....picurata din belsug cu racoroasa roua, iti dau startul, la o zi buna.
Trimiteți un comentariu